Tipuri de jurnalism si atuurile lor

Modul diferit de transmitere a unui text, in formascrisa (carte, ziar etc.) sau vorbita ( prin radio, ori prin televiziune etc.), influenteaza foarte mult receptarea sa. in consecinta, jurnalismul trebuie sa isi adapteze stilul si organizarea informatiei, in conformitate cu particularitatile concrete ale canalului de comunicare ales.

Cei care au experienta din zona Transilvaniei, ca si jurnalisti, stiu deja cum se fabrica acele stiri online Alba, cei care nu - au la dispozitie foarte multe materiale, ca sa invete, cat si exemple de jurnalisti profesionisti. Prin urmare, la redactarea textelor pentru televiziune - stiri, reportaje etc. – trebuie sa se tina seama de trasaturile specifice ale acestui mediu. Avand in vedere ca cititorul unei pagini tiparite isi stabileste singur ritmul lecturii in functie de dificultatea textului, de cunostintele sale, de starea sa de oboseala etc, acesta are la dispozitie mai mult timp dar si spatiu. El poate sa reia o fraza sau un pasaj, daca nu a inteles dar se poate si opri pentru a se gandi asupra unei idei, pentru a comenta sau poate sa intrerupa complet lectura.

Telespectatorul nu are asemenea posibilitati. Mesajul audio – vizual soseste in flux continuu ; ceea ce nu se intelege in momentul difuzarii ramane o informatie pierduta si mai mult decat atat ea poate sa fie inteleasa si gresit. In stiri online Alba, avem si un foarte mare avantaj si anume acela ca difuzand informatii de calitate, putem atrage cititorii tot mai mult, deoarece oamenii cauta informatii, sunt chiar flamanzi si doresc sa fie cat mai bine si mai mult informati. Pe de alta parte insa jurnalismul online poate sa fie si jurnalismul adresat cititorilor harnici, a oamenilor cu initiativa, avand in vedere ca necesita vointa sa cauti ceva anume. Jurnalismul TV este adresat mai mult oamenilor lenesi, la polul opus, ceea ce il face sa aiba si un rating mult mai ridicat.

Cum si ce transmitem prin radio

Jurnalismul de radio se sprijina pe urmatoarele principii in redactarea materialelor: sa se scrie simplu (dar nu simplist), clar, concis si direct, adica explicit, sa se scrie in limbajul de fiecare zi, asa cum se vorbeste in mod obisnuit, ocolindu-se insa familiarismele si jargonul. Se vor evita formularile pretioase sau gongorice, stilul oficial, administrativ etc. Daca informatia cuprinsa intr-un document oficial urmeaza sa fie inclusa intr-o stire la radio sau comentariu, ea va fi transpusa in limbaj colocvial. Destinata initial ochiului, ea va fi rescrisa astfel incat sa se adreseze auzului.

O buna metoda de redactare pentru audio-vizual consta in a se rosti propozitiile mai intai cu voce tare, pentru ca apoi sa fie notate. Verificarea calitatii auditive a unui text se face in acelasi fel : prin citire cu voce tare. In plus, chiar daca vorbim de radio Blaj sau de un radio national, trebuie sa se foloseasca propozitii si fraze scurte, evitandu-se constructiile arborescente, greoaie. Pe de alta parte, informatia trebuie sa fie ordonata in mod logic, firesc si usor de urmarit. Finalmente trebuie sa se renunte la detaliile si cuvintele inutile si sa se armonizeze relatia dintre cuvant si imagine, aici in cazul stirilor date si pe tv. Ce reguli trebuie insa respectate atunci cand vorbim de radio Blaj? Este simplu iar aici venim cu exemplificari: cand numele unei persoane apare pentru prima data in textul rostit, specificati titlul, functia, gradul ori calitatea sa in raport cu subiectul sau tema materialului. Prezentarea poate fi verbala sau subtitrata. Spre deosebire de presa scrisa, unde succesiunea uzuala este nume - functie, , in audio-vizual ordinea se inverseaza de obicei, fiind, functie – nume.

Atunci cand vorbim de sigle sau de acronime, cele notorii vor fi rostite ca atare : ONU, NATO, CDR, PNt-CD, PDSR etc. Numele unor organizatii sau institutii mai putin cunoscute vor fi redate integral, eventual cu adaugarea acronimului, pentru a putea fi reluat astfel mai departe in text: Departamentul Administratiei Publice Locale (DAPL, rostit de-a-pe-le. Si ca ultim truc, in radio Blaj, trebuie evitate numerele, deoarece acestea nu vor fi retinute nicicum si ne fura si din valoarea stirii.

Recunosc ca primul sarut a fost..

Eu si mama am fost dintotdeauna cele mai bune prietene. Chiar mai mult prietene decat mama si fiica, nu c-am fi fost apropriate de varsta pentru ca ne despart 28 de ani, dar pentru ca ea a fost mereu deschisa la minte. Si eu am fost la fel datorita educatiei primite de la ea. Tocmai de aceea, pe la zece ani am aflat despre primul sarut in cazul ei, o experienta despre care eu citisem in revistele de fete ca este ceva ‘de neuitat’, ‘incredibil’, ‘ceva nou si incitant’.

Cand mi-a povestit mama ca in cazul ei se intamplase pe la saisprezece ani cu un tanar chipes mai mare decat ea, mi s-a parut un lucru foarte dragut si romantic. Insa doar mi se paruse, pentru ca mama niciodata n-a zis ca a fost ceva frumos cu adevarat. Din fericire, am avut destula minte sa nu ma grabesc in legatura cu primul meu prieten astfel incat am ajuns la aproape saisprezece ani pana sa ma plimb prin parc de mana cu colegul meu de clasa de la acea vreme. Trecusera patru luni de ceea ce eu credeam ca este o relatie plina de intriga si sentimente reale cand, intr-o seara dupa ore, stabilisem sa ne sarutam in parc. Banuiesc ca va puteti imagina ce penibil e asta, sa planifici data si locul unui sarut. Sarutul a fost, evident, ceva scarbos si cu mult sub asteptarile mele si iluziile pe care mi le facusem in legatura cu experienta asta. Scarbos si atat, de la un capat la altul.

Atat de scarbos incat m-am despartit de prietenul meu chiar dupa, mai ales cand aflasem ca de fapt el ma mintise in legatura cu vasta lui experienta in domeniu. De fapt, eu fusesem prima fata pe care o sarutase vreodata. Acestea fiind zise, oricat de amuzanta ar parea acum toata intamplarea, ma bucur doar ca am trecut peste si nu va mai trebui sa am de-aface cu asa ceva.