Mie niciodata nu mi-au placut vizitele la medic. Pentru ca orice durere as fi avut, cand puneam piciorul in cabinet, ma lasa subit orice durere. Si oricum, nu prea am avut eu noroc de medici de treaba. Erau fie plictisiti de viata, fie de pacienti. Si nici nu isi faceau treaba cu pasiune. Parca asteptau sa plec o data, sa poata conversa in liniste cu asistenta sau cu colegul.
Au fost si cazuri in care am intalnit medici exceptionali. Acei medici care nu te lasa pana nu te analizeaza in fiecare detaliu. Medical vorbind. Si, desi urasc acele in acele momente parca nu simteam nici o intepatura, nici un instrument medical, abatandu-se asupra firavului meu corp. Doar ca astfel de gen de medici sunt rari, aproape spre deloc. Am observat ca in general se comporta asa, medicii rezidenti, doar ca ei, nu prea fac multi purici prin tara. Prefera sa mearga in afara, sa-si faca acolo un rost.
Tin minte ca o data am venit din vacanta de vara, special acasa, pentru o durere de masea. Mi-am facut programare la dentist. Am purces spre cabinet cu inima cat un purice. Mi-e groaza de medicii stomatologi. Intr-un final am ajuns la cabinet cum era de asteptat, cum am pus piciorul in cabinet, m-a si lasat durerea. Am zis sa mai stau totusi putin. Mda. Greseala, fiindca am auzit tot felul de sunete ciudate ce ieseau din cabinet. In secunda urmatoare, am plecat de acolo, pentru a nu ma mai intoarce niciodata.
Cum spuneam, mi-e teama de vizitele la medic. Nu am mai fost la medic de vreo cativa ani buni. Prefer sa ma tratez acasa. Stiu ca e o greseala, dar daca nu am intalnit inca un medic adevarat, ce sa-i fac?
No comments:
Post a Comment