Cum si-au castigat faima cele mai cunoscute afrodisiace

Mierea si hidromelul (apa si miere fermentata). Mierea si hidromelul erau folosite in Antichitate pentru a creste libido-ul cuplurilor proaspat casatorite si a stimula reproducerea imediata. Celebra luna de miere in care pleaca insurateii dateaza din Persia Antica, atunci cand, timp de 30 de zile, mirii beau in fiecare seara hidromel pentru a fi „activi” in pat si a procrea. Aceasta practica era intr-atat de importanta, incat, daca un bebelus era conceput in aceasta luna si venea pe lume noua luni mai tarziu, totul se datora celui care a facut hidromelul. Si tot hidromelul ii facea pe cei care-l consuma mai curajos si mai destept. Celtii beau hidromel inca din anul 500 d. HR, la fel si aztecii sau maiasii. Mierea contine vitamina B, proteine si oxizi nitrici, toate foarte importante pentru sanatatea sistemului reproducator-te scapa si de inhibitiile si teama din noaptea nuntii si poate primul contact sexual serios, avand calitati asemanatoare alcoolului.

Usturoiul. Poate ca, datorita mirosului puternic si urat, usturoiul nu va trimite nicicum cu gandul la sex si dragoste nabadaioasa. In unele culturi, usturoiul se manca vinerea, atunci cand cuplurile trebuiau sa „incerce” cu „putere” patul conjugal si sa incerce sa procreeze. Usturoiul are cateva proprietati miraculoase: omoara orice fel de parazit intestinal, suprima foamea, creste volumul materialului seminal-esential pentru reproducerea eficienta. Uneori, lupta si cu gelozia si determina cuplurile sa fie mai apropiate. Pe de alta parte, grecii si romanii urau usturoiul pentru mirosul lui foarte rau. Unele legende musulmane spun ca ceapa si usturoiul au crescut pe acolo pe unde a pasit pentru ultima oara Satana cand a parasit Gradina Raiului. In India, oamenii bogati nu mananca usturoi, fiind considerat un aliment pentru saraci. Ba chiar usturoiul a fost si un fel de radar de evrei pentru nazisti, mirosul de usturoi fiind transformat intr-o ura de rasa…

No comments:

Post a Comment