Dupa reprimarea revoltei cetatilor grecesti din Ionia (care a avut loc intre anii 500-494) persii trimit impotriva Eladei expeditii militare de cucerire si jaf. In anul 490 i. e. n. , in fruntea unei astfel de campanii sunt numiti generalul Datis si nobilul persan Artaferne cel Tanar, cu scopul de a pedepsi cetatile care ajutasera orasele ioniene.
Debarearea se face pe campia de la Marathon, din Attica. Sunt intampinati de o armata ateniana condusa de Miltiade. Hotararea de a da lupta impotriva persilor a fost luata foarte greu de catre consiliul strategilor. In conditiile unui vot egal (cinci pentru batalie, cinci pentru amanarea ei), strategul Miltiade ii convinge pe arhontele-polemarh din Aphidna zicandu-i urmatoarele: "Calimah, e in puterea ta ori sa inrobesti Atena, ori sa-i daruiesti libertatea, lasand o amintire ce va dainui cat lumea. . . Daca atenienii se pleaca in fata persilor, nu mai incape indoiala cu privire la ce vor avea ei de indurat. Daca insa cetatea noastra va fi biruitoare, ea va fi in stare sa se inalte mai presus de toate cetatile elene". (Herodot, Istorii, VI)
Cei 10. 000 de greci inving multimea uriasa de persi, savarsind una din eele mai mari fapte de arme din istoria lumii. Sub ochii uluiti ai dusmanilor, ei ataca in fuga mare: "Ei, persii, au crezut ca i-a cuprins nebunia, inchipuindu-si ca aceasta sminteala a lor ii va pierde cu siguranta (Herodot).
Phillipide, un hoplit, alearga pana la Atena sa vesteacsa minunata victorie obtinuta pentru libertatea si gloria Greciei. Ajunge epuizat, articuleaza greu, “Am invins” si moare. In cinstea faptei sale in concursurile atletice se desfasoara o proba de alergare pe distanta lunga, numita maraton, egala cu aceea parcursa de viteazul atenian.
"Victoria de la Marathon" consfinteste o fapta extraordinara din istorie si devine reper pentru succese stralucite, chiar in conditii cu totul potrivnice.
No comments:
Post a Comment